TÂRGUL DE FLORII DE LA MUZEUL SATULUI

SONY DSC

foto: Alina ANGHEL

Când pătrunzi în interiorul Muzeului Satului, într-o zi cu soare, într-o zi de mare sărbătoare, cum este sărbătoarea FLORIILOR, treci parcă pragul unui colţ de rai, unde te întâmpină atmosfera aceea specific românească, în care poţi distinge producători, artişti, vizitatori, fiecare cu “rolul său” bine definit: unii expunându-şi produsele, alţii asigurând spectacolul specific sărbătorilor, iar vizitatorii (din ţară şi din străinătate) preumblându-se peste tot, parcă pentru a nu pierde nimic şi vrând să ia cu ei tot farmecul fiecărei sărbători petrecute aici.

Am selectat de pe reportofon câteva secvenţe sugestive pentru ceea ce a însemnat „TÂRGUL DE FLORII” de la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” anul acesta. Prima dată ne-au atras atenţia ouăle încondeiate din Bucovina:

 SONY DSC

foto: Alina ANGHEL

Chercan Ilinca Gabriela, satul Paltinul, comuna Vatra Moldoviţei, judeţul Suceava: “Ouăle se încondeiază aşa…Prima fază de lucru este râuritul oului… Scoatem conţinutul, după ce-l spălăm bine începem să-l urzim cu ceară modelul; de exemplu, ce vrem să rămână alb pe ouă, urzim cu ceară…apoi introducem oul în vopsea galbenă şi tot aşa. După ce se usucă picurăm cu ceară ce vrem să rămână galben pe ou… Apoi introducem oul în vopsea roşie …şi ce vrem să rămână roşu pe ou picurăm cu ceară…” Meşterul Gheorghe Ţambrea din Horezu: “Ceramica aceasta este specifică zonei Horezului. Noi menţinem tradiţia în continuare din generaţie în generaţie, transmisă de la părinţi. Tot ceea ce este făcut este făcut manual, la roata olarului, decorate manual, tot la roata olarului.

Dacă ar fi să transmit ceva românilor de pe ambele maluri ale Atlanticului, cu ocazia Floriilor şi a sarbatorilor de Paşti , le-aş spune să-şi iubească ţara de unde au provenit şi datinile strămoşeşti.”

Pe scena de la Muzeul Satului un grup de dansatoare din judeţul Teleorman . “Noi am venit cu obiceiul Lăzărelul. Am fost paisprezece colegi. Tradiţia este legată de sarbatoarea Sf. Lazăr, care a fost ieri… Ne numim Ansamblul „Dunărica” , ne face mare plăcere să ne aflăm aici, eu mă numesc Mădălina Olteanu.”

În “colţul de rai” , împânzit de vizitatori, am discutat câteva clipe şi cu Iulia Grumăzescu, Director Programe Culturale la Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti” : “La ediţia de anul acesta a evenimentelor prilejuite de sărbătorile pascale avem o minunăţie de program. Am putea spune că, în afară de cele ştiute, de sunetul toacei, de cântece şi dans popular, de obiceiurile specifice zilei de Florii, avem invitaţi speciali din afara ţării, un invitat din Iran , care cântă la fluier, doine din ţara lui, avem Ecuadorul (într-un dialog de chitară clasică între universul latino-american şi Romînia ), avem “pricesnele”, acele cântece religioase cu încărcătură emoţională extraordinar de mare, care ne fac să ne gândim la cele mai importante momente din viaţa noastră, la sufletul nostru, la primenirea casei şi a sufletului…practic la pregătirea pentru Paşte.”

Din convorbire am aflat şi despre parteneriatele culturale stabilite de Muzeul Satului cu Universitatea “Hyperion” şi cu penitenciarul Jilava (în ultimul caz fiind vorba de un proiect de reintegrare în societate prin artă ! ) .

Directorul de Programe Culturale de la Muzeul Satului ne-a făcut cunoştinţă şi cu câţiva participanţi deosebiţi: “Doamna Mioara Stoichiţă este un om pe care-l ştim de mult, îl apreciem şi-i apreciem foarte mult produsele, care respectă toate canoanele alimentelor tradiţional-rituale de sărbători (pască, cozonac şi altele).”

Mioara Stoichiţă (Videle, judeţul Teleorman) : “Cozonacul nu trebuie să lipsească de pe masa noastră, pasca, placintuţele cu brânză în general, cu mere… Dacă nu avem cu adevărat mieluţ, ne mulţumim şi cu un cozonac în formă de mieluţ.

Românilor de pe ambele maluri ale Atlanticului le-aş spune să ne unim dragostea să putem birui în viaţă. Să fim mai buni, să fim mult mai buni unii cu alţii.”

***

Am străbătut pe jos, împreună cu Directorul de Programe Culturale Iulia Grumăzescu, aleile Muzeului Satului şi ne-am îndreptat spre un stand al “Cramei Gîrboiu” , unde am discutat iniţial cu Rodica Radu , care ne-a oferit sa degustăm un sortiment de vin numit…LIVIA ! Cum soţia mea, Livia Iacob, murise în 2006 , la câţiva ani după o operaţie de cancer la sân, mă gândisem că Dumnezeu a vrut să mă întalnesc din nou cu numele ei în ziua de Florii şi i-am mulţumit în gând pentru acest lucru. Rodica Radu ne-a vorbit despre modul cum sortimentele de vinuri Livia se servesc cu salate sau cu friptură, iar Livia Gîrboiu, Executive Manager SC MERA COM INTERNATIONAL SRL a ţinut să precizeze : “Istoria acestui vin Livia este relativ scurtă, crama este înfiinţată în 2005, din fonduri europene, este investiţie nouă prin fonduri europene. Este o afacere de familie, în care toţi membrii contribuie la acest vin minunat, care-l găsiţi în cadrul acestui Târg. Ne-am deosebit de restul pieţii prin soiuri autohtone româneşti, cum ar fi Şarbă sau Plăvaie ; suntem singurul producător de Plăvaie din România. Mai avem Fetească albă, Fetească regală şi urmează să scoatem şi un roşu foarte authentic românesc , dar nu pot momentan să dezvălui amănunte…”.

Era duminica Floriilor, aş fi mâncat un borş de peşte , dar cum la mine acest lucru nu mai era posibil (îmi amintesc şi acum borşul de peşte pregătit de Florii de către socrii şi mâncat împreuna cu Livia şi cu Mihai, fiul nostru, plecat acum din ţară…), iar la restaurantul de la Muzeul Satului nu se putea plati cu card, am făcut un popas la Restaurantul “PERLA” (care, de obicei, nu are în menu borş de peşte). Cu ospătarul Gabiel Iacob am realizat şi un scurt interviu:

– Să precizăm de la început că nu suntem rude, că mi-am achitat consumaţia pe card şi că în mod obişnuit „PERLA” nu serveşte borş de peşte…

Gabriel Iacob : – Azi fiind duminica Floriilor, o sărbătoare creştină foarte importantă, este dezlegare la peşte ; de obicei noi nu preparăm borş de peşte, decât azi sau în alte zile când se mănâncă mult peşte în religia ortodoxă. Se pun legumele la fiert, în jur de 15 – 20 de minute, după care se adaugă roşiile şi borşul făcut din tărâţe, borş natural. După care se adaugă bucăţile de peşte care se fierb 10 – 15 minute. Se adaugă leuştean verde, tocat mărunt şi se serveşte la masă cu ardei iute şi mămăligă tradiţională.

În primul rând LA MULŢI ANI celor care poartă numele de Florin, Florina sau nume de flori ! Apropiindu-se sărbătorile pascale PAŞTE FERICIT şi multă sănătate, iat ca român să ţinem aproape şi să fim mândri că suntem români, să nu ne fie ruşine în lume cu numele de român! Bineînţeles că-i aşteptăm pe toţi românii, inclusiv pe cei din Statele Unite şi Canada, la Restaurantul “Perla” din Bucureşti.”

Fireşte că ,după o masă copioasă cu peşte, mi-a revenit în minte declaraţia făcută de către Livia Gîrboiu la standul de la Muzeul Satului : “Cred că anul acesta o să participăm la Târgul Fancy Food din New York, am înţeles că este cel mai mare şi vom expune produsele în cadrul acestui târg. Avem magazine şi în Bucureşti, avem şi un site, iar vinurile noastre vor fi şi în Canada.

Românilor de aici şi celor de peste Atlantic le urez SĂRBĂTORI FERICITE, vă aşteptăm cu drag în ţară, să degustaţi vinurile noastre şi să aveţi pe masă un vin românesc de sărbători! “

Reportaj realizat de Ioan Iacob

 


This entry was posted in Cultural, Latest news. Bookmark the permalink.

Leave a Reply