Presedintele Romaniei in vizita la Chicago

Presedintele Romaniei la intalnirea cu comunitatea romaneasca din ChicagoIntalnirea cu comunitatea romaneasca la Drake Hotel

„Bună seara! Bine v-am găsit! În primul rând, vă mulţumesc dumneavoastră, românilor din Statele Unite că v-aţi stricat week-endul pentru o întâlnire cu mine şi cu cei care mă însoţesc. Sunt însoţit de domnul ministru Marga, de ambasadorul nostru, de domnul consilier prezidenţial Cristian Diaconescu, de domnul Tomac care este consilier pentru problemele românilor de pretutindeni şi de mulţi alţi consilieri. E şi domnul Fota, consilierul pe securitate, şi domnul Chifu, pe probleme strategice. Deci, suntem mulţi, dar nu atât de mulţi câţi sunteţi dumneavoastră.

Am început prin a vă mulţumi şi aş vrea să vă spun doar câteva cuvinte care ţin de România. Indiferent ce ştiţi din mass-media despre România, aş vrea să vă informez eu că am avut o perioadă foarte grea 2009 – 2010, o perioadă de criză profundă, criză economică şi, implicit, socială. A trebuit să luăm măsuri foarte dure pentru ca ţara să rămână într-un echilibru satisfăcător care să ne poată permite relansarea economică. 2011 l-am terminat mai bine, cu o creştere de 2,5%. Uşor, uşor, lucrurile se îndreaptă şi am convingerea că şi anul acesta vom înregistra creştere economică. Sigur, România nu trăieşte izolată de ce se întâmplă în Europa şi efectele crizei din zona euro se simt şi la noi dar eu, personal, am toate motivele să fiu optimist în ceea ce priveşte evoluţiile economice ale României.

În ceea ce priveşte relaţia cu Statele Unite, ţara în care dumneavoastră munciţi şi trăiţi, este o relaţie pe care eu am mizat, dincolo de apartenenţa noastră la Uniunea Europeană. Pentru securitatea României am considerat că parteneriatul strategic cu Statele Unite este unul de esenţă şi, pentru prima dată în istorie, poate da României siguranţa de a se dezvolta în libertate. Miezul securităţii noastre este, dincolo de instituţiile statului român, parteneriatul cu Statele Unite, un parteneriat strategic pe care l-am agreat cu preşedintele Obama chiar anul trecut. Un parteneriat care nu vizează numai securitatea României, ci un parteneriat care vizează şi educaţia, şi cultura şi, mai ales, transferul de tehnologie, nu numai tehnologie militară, ci şi tehnologie industrială. După agrearea parteneriatului nostru strategic, s-au activat în România firme ca Exxon, Chevron, Fordul, iată, din luna iunie va produce cel mai modern automobil de mic litraj în România. Sunt multe altele care operează pe piaţa românescă. Acest parteneriat nu este destinat să ne aducă numai securitate, ci şi transfer de tehnologie şi sprijin pentru ca România să-şi dobândească independenţa energetică. Deci, pentru noi relaţia cu Statele Unite este o miză majoră. Nu cooperăm numai în Afganistan, cooperăm extrem de strâns şi în lupta antiteroristă, suntem parteneri care au avut succese ce pot fi prezentate mai puţin, dar ne-am legat unii de alţii în a ne proteja popoarele în lupta antiteroristă. În câteva cuvinte, ţara în care dumneavoastră lucraţi şi trăiţi şi în care vă gândiţi şi la ţara de origine este unul din partenerii noştri de cursă lungă, mai ales că parteneriatul strategic pe care l-am agreat cu preşedintele Obama se numeşte Parteneriat pentru secolul 21. Nu ne leagă, repet, doar Afganistanul, nu ne leagă doar Balcanii de vest cu Bosnia şi Herţegovina, cu Kosovo, nu ne-a legat doar Irakul, ci ne-a legat un parteneriat pe termen lung.Comunitatea romaneasca din Chicago

Mâine, parteneriatul nostru strategic pe probleme de securitate va fi consfinţit şi la nivel NATO. Pentru prima dată în istoria sa, România va fi apărată şi de orice atac cu rachete. Deci, ceea ce construim împreună este temeinic, este în folosul ambelor ţări, iar cei care îşi găsesc ce au căutat în toată istoria lor din acest parteneriat suntem noi – securitatea frontierelor noastre. Cred că acest lucru este un pilon care aşază relaţia bilaterală la nivel politic şi, în perioada următoare, şi la nivel economic, în zona excelenţei dar, una din punţile de legătură solide între noi şi Statele Unite o reprezentaţi dumneavoastră, românii răspândiţi în toată America, şi care, prin păstrarea limbii, a culturii, atenţionaţi mereu, direct sau indirect, autorităţile americane că România există. Chiar dacă e la 11 ore de zbor, parte din România este aici, reprezentată de dumneavoastră, nu numai de ambasador sau de consul.

Aş vrea să închei mulţumindu-vă mult pentru modul cum promovaţi România. Prin dăruirea pe care o aveţi pentru munca dumneavoastră, prin relaţiile pe care le aveţi în societatea americană dovediţi că românii sunt un popor ca toate popoarele civilizate. Sigur, avem un obiectiv pe termen mediu în relaţia cu Statele Unite, celebra viză Waiver. Sperăm ca modificarea legislaţiei americane să reducă presiunea pe rata mare de refuz pe care o au românii atunci când solicită vize pentru Statele Unite. Nu aş vrea să interpreteze cineva greşit dar, poate că exigenţa în acordarea vizelor ne fereşte deocamdată de fenomenele pe care le vedem prin Italia, prin Franţa, uneori şi prin Spania şi sper că, la rându-ne, vom şti să răspundem pozitiv bunăvoinţei Congresului Statelor Unite, Senatului Statelor Unite, administraţiei Statelor Unite pentru uşurarea condiţiilor de primire a vizei americane. Sigur că, şi în condiţiile modificate, România tot are o rată ridicată de respingere a acordării de vize. Sperăm ca în anii următori lucrurile să se îmbunătăţească şi, în acelaşi timp, sperăm ca prin relaţia bilaterală şi prin creşterea responsabilităţii fiecărui român să nu multiplicăm fenomenele din Europa, cele care nu ne fac cinste, şi în Statele Unite.

Eu vă mulţumesc mult, încă o dată, pentru prezenţa dumneavoastră aici, într-o zi de sâmbătă când, poate, v-ar fi fost mult mai bine să fiţi acasă cu familiile sau în week-end în afara oraşului, sau chiar pe malul Lacului Michigan. Vă mulţumesc că mi-aţi acordat acest timp şi, măcar pentru câteva minute, vă stau la dispoziţie pentru eventuale întrebări. Sunt convins că cele ce eu v-am spus despre situaţia României nu satisfac curiozitatea dumneavoastră. De aceea am vrut să vorbesc mai puţin ca să las o şansă pentru un număr de întrebări, să spunem 4-5 întrebări, după care parcă simt nevoia să plec de la tribună să vin printre dumneavoastră. Încă o dată, vă mulţumesc mult, vă aştept dacă aveţi întrebări.”

Conferinta de presa a presedintelui Traian Basescu dupa terminarea SummituluiSummitul NATO Chicago 2012

“Bună ziua. Avem două posibilităţi: o declaraţie de presă lungă, în baza concluziilor, în baza comunicatului, sau una scurtă, în baza notiţelor mele. O să adopt varianta scurtă pentru că avem programat şi slot-ul de plecare, pe de o parte, pe de altă parte, mai am o bilaterală cu preşedintele Turciei înainte de plecare. Alte detalii şi mult mai rotund prezentat summitul la Bucureşti.

M-aş opri pe câteva elemente care aproape au devenit tradiţionale în abordările noastre la NATO, şi spun aproape tradiţionale pentru că noi ne-am făcut un obiectiv după summitul de la Bucureşti, fie că a fost vorba pe urmă de summitul de la Kehl, summitul de la Lisabona sau cel care tocmai s-a încheiat, să avem reprezentate în documentele summiturilor obiectivele pentru care ne-am bătut când a fost summitul de la Bucureşti. Şi, din acest punct de vedere, aş vrea să mulţumesc Ambasadei României la NATO, personalului ambasadei, Ministerului de Externe pentru modul cum au muncit diplomatic în pregătirea Declaraţiei summitului, astfel încât toate obiectivele noastre regionale să fie reprezentate în Declaraţia summitului.

Aş începe cu zonele de vecinătate pentru România. Atunci când veţi consulta Declaraţia summitului, veţi vedea că se menţine interesul NATO pentru Balcanii de Vest, pentru vecinătatea estică, adică Marea Neagră, Caucazul de Sud. De asemenea, Declaraţia summitului reflectă un alt obiectiv de politică externă românesc care a fost legat de elementele de risc la securitatea naţională generate de conflictele îngheţate. Veţi vedea menţionată în Declaraţia summitului şi problema Transnistriei, în mod special o menţiune pentru Transnistria, precum şi reafirmarea organizaţiei noastre, reafirmarea Alianţei cu privire la susţinerea fără rezerve a principiului de drept internaţional generat de suveranitatea statelor precum Republica Moldova, Georgia, Azerbaidjan. Iată, alt element de interes pentru noi care este reflectat aşa cum l-am susţinut întotdeauna. De asemenea, pentru Transnistria aş face o menţiune specială: formatul de soluţionare a conflictului transnistrean este văzut de Alianţă ca fiind, prin negocieri, în interiorul sistemului deja creat de 5+2, deci nici Statele Unite, nici Uniunea Europeană nu se situează în afara sistemului de soluţionare a problemei transnistrene.

Nu în ultimul rând aş sublinia faptul că, deşi facem parte dintr-o organizaţie în care doar foarte puţine ţări nu au recunoscut independenţa Kosovo, iată că reuşim în comunicat să reiterăm poziţia tradiţională a României, care este legată de respectarea Rezoluţiei 1244 a Consiliului de Securitate, şi o abordare neutră cu privire la Kosovo, neutră atât din punct de vedere NATO, cât şi din punct de vedere al structurii militare care funcţionează în Kosovo, şi anume KFOR.

O ultimă observaţie legată de un subiect care la un moment dat părea uitat, dacă vreţi abandonat, sau toată lumea vroia să încerce să scape de el, ca urmare a poziţiei unuia din parteneri, este vorba de CFE. Se reiterează interesul Alianţei pentru ca cele stabilite la Istanbul să fie readuse pe masa negocierilor cu Federaţia Rusă, în perspectiva soluţionării reducerii armamentelor convenţionale.

Cam acestea sunt câteva elemente care, dacă vreţi, sunt amprenta unică a diplomaţiei româneşti în concluziile acestui summit şi care ne arată, încă o dată, că în interiorul Alianţei şi cei mari, şi cei de mărime medie cum este România, dar şi cei mici ştiu să fie solidari unii cu problemele şi cu realităţile cerlorlalţi, şi că niciun efort diplomatic nu este prea mic atunci când o ţară ca România are interese care ţin de propria ei securitate naţională şi de vecinătatea imediată, fie că este vorba de Marea Neagră, de Balcanii de Vest, de sudul Caucazului sau de problematica legată de dezarmare.

Acestea sunt câteva elemente pe care am vrut să le precizez. Va trebui la Bucureşti să găsesc soluţia unei prezentări a întregului document al summitului. Cred că acum, şi din punct de vedere al timpului şi pentru dumneavoastră, pentru presă, nu ar fi potrivită o prelungire a explicaţiei documentului final. Aş încheia mulţumind şi delegaţiei care m-a însoţit la acest summit, delegaţie care mi-a fost un partener util în poziţiile pe care le-am avut şi în cursul zilei de ieri, şi în cursul serii de ieri, şi în întâlnirile bilaterale pe care le-am avut şi pe care încă le mai am programate. Vă mulţumesc mult!”


This entry was posted in Latest news, Politic. Bookmark the permalink.

Leave a Reply