Dialog transatlantic cu poeta Flavia Cosma

În urmă  cu mulţi ani am descoperit-o pe poeta  FLAVIA COSMA din CANADA  datorită unei publicaţii europene online. Mi se părea un mit să existe cineva, dincolo de Atlantic, care să se ocupe de poezie cu atâta dăruire cum o face această mare poetă născută în România şi care trăieşte în Canada.

    Dar cum NIMIC NU ESTE ÎNTÂMPLĂTOR , am dat într-o zi, pe o reţea de conexiune profesională de pe Internet, de numele ei. Poate nu este întâmplator nici faptul  că finalizez acest interviu chiar de 4 Iulie, când dincolo de Atlantic este Ziua Naţională a Statelor Unite. Mi-a plăcut întotdeauna faptul că există o “comuniune de continent” între nord-americani şi canadieni fiindcă ei aparţin, de fapt, spaţiului numit de ei Nord America. Şi eu, un poet din România, care priveşte Atlanticul nu ca un spaţiu care desparte, ci care apropie , cum aş putea să transmit un mesaj luminos de Ziua Naţională a Statelor Unite  decât trimiţând spre N.A.R.P.A. un interviu

cu o mare poetă din NORD AMERICA…  

  Ioan Iacob:  –  Am văzut că aveţi o activitate cu totul aparte. Dacă ar fi să vă caracterizaţi  în câteva cuvinte, cum v-aţi defini dumneavoastră, Flavia Cosma?

Flavia Cosma : – O persoană căreia i-au surâs Zeii şi Muzele, în special Muza poeziei.

I.I. : –   Locuiţi în Canada. A fost o opţiune? A fost o soluţie? A fost o întâmplare?

Flavia Cosma : – Nu cred în întâmplări. Cred că mi s-a oferit această posibilitate, pe care mi-au trebuit ani s-o înţeleg la justa ei valoare şi s-o accept ca atare.

I.I. : –  Cum s-au îmbinat Politehnica şi studiile de teatru? De obicei inginerii sunt “acuzaţi” că sunt mai puţin receptivi la partea cultural-artistică?

Flavia Cosma : – Nu ştiu dacă aveţi dreptate sau nu în ceea ce priveşte inginerii. Am auzit şi eu pe ici pe colo unele aluzii la incapacitatea inginerilor de a recepţiona fenomenul cultural-artistic. Personal cred că acesta e un mit, similar cu bancurile cu ardeleni, olteni, etc. Eu n-m avut nicio problemă în a îmbina cele două aptitudini, poate pentru că nu străluceam în mod deosebit în nici una dintre ele. Mărturisesc însă că atât Politehnica cât şi Teatrul mi-au folosit în decursul timpului, aş spune foarte mult.

I.I. : –  Aş vrea să ştiu totul despre poezia dumneavoastră. Dacă aţi putea concentra într-un singur răspuns “totul despre poezie” ar fi extraordinar. Bănuiesc că nu se poate…

Flavia Cosma : – Poezia nu se lasă etichetată, catalogată, definită. Hai să spunem că eu nu mă văd trăind în afara actului poetic. Caut cu înverşunare acel adevar necesar, ştiind că el nu există in formă absolută. Mă las în voia misterului gândurilor şi ideilor pogorâte din conştiinţa cosmică asupra-mi, îmbrăţisez viaţa cu toate lecţiile pe care ni le dă mereu, fie ele chiar deosebit de amare, cred în faptul demonstrat de altfel, că fără suferinţă nu există poezie, şi pe de altă parte nu mă pot opri din a mă minuna în faţa frumuseţii dumnezeieşti a tot ceea ce ne înconjoară.

I.I. : –  Sunteti directoarea Reşedinţei Internaţionale pentru Scriitori şi Artişti Val-David, Quebec, Canada şi a Festivalului biannual international de la Val-David. Cum s-au născut aceste proiecte?

Flavia Cosma : – Poate că ele trebuiau să se nască. Poate că eu sunt numai instrumentul prin care aceste proiecte se dezvoltă şi ajung la deplinătatea împlinirii posibilităţilor lor. Poate. Trebuia să se găsească o poetă care să nu se gândească prea mult la dificultăţile inerente unor astfel de acţiuni, şi să vadă mai degrabă partea frumoasă a lucrurilor. De fapt totul porneşte de la idea mea şi a altora, desigur, că poezia se « înţelege » chiar dacă nu cunoaştem limba în care se prezintă. Că există suficiente elemente care să ne facă să vibrăm în faţa unui poem chiar într-o limbă pe care n-o cunoaştem. Acel ceva care transcende limbajul, ca un fel de muzică personală, ca o carte de vizită a acestei creaturi care este poemul. Şi cum în Canada există nenumăraţi creatori care scriu în alte limbi decât cele oficiale (engleza/franceza), şi pentru că schimburile de acest fel la nivel internaţional sunt extrem de benefice, iată că am reuşit să atragem atenţia multor scriitori şi artişti, dar în special a multor poeţi de anvergură, suficient pentru a-i convinge să participe la aceste Festivaluri.  

Să adăugăm peisajul încântător din Val-David, provincia Quebec, Canada, ca să înţelegem de ce această Reşedinţă a devenit locul predilect al multor scriitori şi artişti din întreaga lume pentru a-şi finaliza proiectele sau a începe altele noi.

I.I. : –  Am început, toamna trecută, un doctorat: “Arc poetic transatlantic: MIHAI EMINESCU – E.A. POE”. Din punctul meu (european) de vedere POE este poetul exponenţial al Americii. Baudelaire a muncit paisprezece ani la traducerea operei sale, într-o perioadă în care franceza prevala în Europa (şi l-a impus pe POE ca poet exponenţial al Americii). In Statele Unite, POE este considerat (vezi ‘The Penguin Book of American Verse’)…”acel poet minor din secolul al XIX-lea”… Dacă POE ar fi un…poet minor, aşa ar trebui considerat şi Baudelaire. Dumneavoastră, din Canada, cum îl percepeţi pe POE?  

Flavia Cosma : – Sunt o admiratoare a scrierilor lui Edgar Allan Poe. Nu cred că este acel poet minor din secolul XIX-lea. De fapt cred că E.A.Poe este deosebit de actual. Şi vă pot spune că sunt mulţi scriitori care gândesc ca mine. Imi aduc aminte că al IV-lea Festival de la Val-David s-a desfăşurat pe la sfârşitul lunii octombrie a acelui an şi scriitorii participanţi au fost invitaţi să dea un spectacol în centrul localităţii Val-David cu ocazia Halloween-ului. Un poet venit din USA a recitat poemul celebru al lui Poe « The Raven» A fost un succes extraordinar iar ceilalţi au recitat şi ei poeme pe teme similare. A fost o seară pe care Poe ar fi gustat-o pe deplin : cu măşti, cu voci misterioase, cu priviri furişe până în cele mai adânci profunzimi ale sufletului, cu spaimele, cu magia şi cu versul potrivit şi demn de un maestru al întunericului. 

Şi dacă Baudelaire a petrecut 14 ani aplecat peste scrierile lui E.A.Poe, nu este pentru că l-a obligat cineva, este numai pentru că nu putea să se desprindă de ele.

I.I. : – Este posibil ca acest interviu să fie citit pe ambele maluri ale Atlanticului. Ce aţi dori să transmiteţi celor care îl vor citi şi care, astfel, vă vor descoperi ?

Flavia Cosma : – Vă mulţumesc foarte mult pentru această oportunitate. Ii invit pe confraţii care au timp, să viziteze www.flaviacosma.com atât pentru a se documenta în ceea ce priveşte scrierile mele, cât mai ales cu privire la Festivalurile Internaţionale de la Val-David şi a Reşedinţei pentru scriitori şi artisti, pe care le conduc.

     Ţin să menţionez că românii sunt bine veniţi în calitate de participanţi atât la cele două Festivaluri anuale (mai şi octombrie) (intrarea liberă şi gratuită) cât şi în Reşedinţă, ne face o deosebită plăcere să difuzăm şi să promovăm talente româneşti.

Interviu de Ioan Iacob


This entry was posted in Cultural. Bookmark the permalink.

Leave a Reply